Iulia Elize - Miei albi sau ulițele cele vechi ale cerului (roman, anul 2020)

Cartea ”Miei albi sau ulițele cele vechi ale cerului” este un roman pastoral, apărut în anul 2020, care este punctul de plecare, de fapt, pentru ”Trilogia cerbilor”, de mai târziu, tot de aceeași autoare româncă, mioritică. Este desigur romanul complet. Este sufletul în care bate, încă, balada Mioriței... Este un roman total, care se citește cu încântare și fără să te saturi, de el, până la ultima pagină. Este, poate, românismul, este ceea ce avem noi mai bun, pornind de la balada Miorița, de fapt... Este destinul păstorului și dragostea lui, este o poveste neîmplinită a fericirii, dar este și realizarea ei târzie, prin imaginea unui cerb protector, simbolic, în a doua parte a cărții. Probabil, oricare poveste e făcută din trandafiri, este dragostea lui amplă, ca un trandafir înflorit, deși ai înclina că un om de-al satului sau de lângă pădure, și el nu știe, el nu poate, dar este chipul amplu, care se arată mai drept decât brazii și cu fața numai bujor, de cât este de frumos. Este un ”arhetip” foarte vechi, este flăcăul frumos român... Seamănă puțin și cu Ion, al lui Liviu Rebreanu, dar este mai frumos, pentru că acest flăcău nu greșește, este frumos prin sine și mândru exact ca un înfoiată pasăre, de pe lângă pădure... și ca un păun. Cartea este regândirea mitului Mioriței, pe o singură carte. Coperta cărții este de reînnoită față de prima tipăritură, stilizată, cartea conține ”povestea păstorului”, în două părți, cu adăugiri mitologice (povestea cea bună a cerbilor, ca a doua parte din carte, ca o lățire metaforică despre mitul cerbului). Detaliile de paginație: Cartea are 436 de pagini și vine în format B5, în stas.