Supernova

Ne-am iubit pe ascuns, cu disperare. Apoi ne-am pierdut. Dar nu ne-am uitat. Această carte este o rană deschisă și un altar. E scrisă dintr-o iubire care a ars prea tare ca să dureze, dar și prea adevărată ca să se stingă. Doua suflete care s-au găsit în haos, s-au iubit în tăcere și s-au pierdut cu zgomot. El m-a distrus... dar m-a făcut mai puternică. M-a iubit atât de mult încât mi-a dat drumul. Mi-a tăiat legătura de care mă agățam, ca să pot învăța să zbor. Aceste poezii nu sunt doar versuri - sunt amintiri care dor, sunt priviri din oglinda retrovizoare, stele martore și inimi care nu vor mai bate la fel pentru altcineva. Pentru toți cei care au iubit o dată în viață cu atâta intensitate, încât au fost nevoiți să renunțe. Am fost furtuna lui liniștită. Și el, liniștea mea devastatoare.